|
|
|
||
ASEZAREA GEOGRAFICA A COMUNEI
Comuna Hodosa este asezată în partea
central-estică a judetului Mures, la distante egale de Municipiul Tg. Mures,
Reghin si orasul-statiune Sovata. Coordonatele
geografice ale comunei Hodosa sunt 460 37' 58'' latitudine Nordică
si 240 49' 50'' longitudine Estică (coordonate valabile pentru
centrul de comună - localitatea Hodosa). Din
punct de vedere morfologic comuna se află asezată în cadrul Dealurilor Târnavei
Mici, pe flancul nordic-estic al acestora în subunitatea Dealurilor Muresului.
Din punct de vedere hidrografic comuna este asezată
în zona mediană si superioară a bazinului hidrografic al văii Hodosa (Nagy
Patak), afluent de dreapta de ordinul hidrografic VII al văii Nirajului, la
confluenta acesteiea cu văile Isla si Ihod (Topatak). Din punct de vedere administrativ comuna Hodosa se
învecinează în N-V cu comuna Gornesti,
în N cu comuna Beica de Jos, în N-E cu comuna
Chiheru de Jos, în E cu comuna
Eremitu, în S
cu comuna Vărgata, iar în V cu comuna Ernei.
Teritoriul comunei este străbătut de DJ 135A,
care asigură legătura nord-sud si DJ 153A, care asigură legătura est-vest.
VALEA
NIRAJULUI
Valea Nirajului este una dintre regiunile cele mai dens populate din Transilvania. Ambele maluri ale Nirajului sunt ocupate de localităţi. Pe lungimea de circa 80 km a văii şi a ramificaţiilor la aceasta, sunt aşezate 68 de sate; majoritatea locuitorilor satelor sunt secui, după religie în mare parte sunt reformaţi, catolici şi unitarieni. Ocupaţia locuitorilor se rezumă mai mult la cultivarea terenului, cresterea animalelor iar în partea nordică a văii, la exploatarea pădurilor şi prelucrarea lemnelor.
Dealungul râului sunt mici terenuri agricole, în jurul satelor livezi, pe dealuri vie, iar vârful munţilor sunt ocupate de păduri. Unde Nirajul Mic se întâlneşte cu Nirajul Mare, acolo se găseşte localitatea Miercurea Nirajului. Aici, în anul 1605, secui au ales ca domnitor a lor pe Bocskay Istvan.
De la Miercurea Nirajului, valea se împarte în două: Dealungul Nirajului Mare întâlnim Dămienul, Mătriciul, Eremitul, etc. Între Mureş şi Niraj este aşezat comuna Hodoşa, cu cele patru sate componente: Hodoşa, Ihod, Isla şi satul Sîmbriaş cu tradiţiile sale populare.
Dealungul Nirajului Mic, cele mai imporatnte aşezări sunt Sîntandrei, Bâra, Măgherani, iar cunoscut de livezile şi ţuica lui de prune sunt Mărculeni şi Şilea.
Fragment tradus din cartea lui Dr. Hankó Vilmos intitulat : Székelyföld könyve
JUDETUL MURES
ASEZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI
Judetul Mures, cu o suprafata de 6.696 km
patrati, este situat în zona central-nordica a României, reprezentând
aproximativ 3% din întreaga suprafata a tarii.
La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor
recensamântului, populatia stabila a judetului Mures a fost de 579.862
locuitori (53,2% români, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani si alte
etnii), ocupând locul 14 în ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%.
Fata de recensamântul din 1992, numarul locuitorilor a scazut cu 30.191,
respectiv cu 4,9%. În ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, în 2002,
ca si la recensamântul anterior efectuat în 1992, se mentine o usoara
predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin - 283.762
(48,9%), sex feminin - 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla
în mediul urban, iar 51,2 % în mediul rural.
Principalele municipii si orase ale judetului
sunt: municipiul Tîrgu-Mures (resedinta de judet) cu 149.577 locuitori,
municipiul Reghin - 36.023 locuitori, municipiul Sighisoara - 32.287 locuitori,
municipiul Târnaveni - 26.537 locuitori, orasul Iernut - 9.440 locuitori,
orasul Ludus - 17.407 locuitori, orasul Sovata - 11.568 locuitori
Conform
rezultatelor ultimului recensamânt, desfasurat în anul 2002, municipiul
Tîrgu-Mures are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii
dupa cum urmeaza: români - 75.317 (50,35%), maghiari - 69.825 (46,68%), tigani
- 3.759 (2,51%), germani - 275 (0,18%), alta etnie - 367 (0,17%).
Structura populatiei dupa religie este
urmatoarea: ortodocsi - 69.726 (46,62%), reformati - 44.849 (29,98%),
romano-catolici - 20.156 (13,48%), greco-catolici - 4.051 (2,71%), unitarieni -
3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica
lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a saptea, baptista,
penticostala, crestina dupa Evanghelie) - 6.904 (4,6%).
Judetul
Mures este renumit prin oferta generoasa în ce priveste practicarea unor
activitati recreative. Vânatul a dobândit aici un renume european, impunându-se
prin diversitate si calitatea trofeelor. Oferta piscicola nu este mai prejos,
reteaua hidrografica a judetului fiind bogata si existând o traditie în ce
priveste cresterea pestelui, corelata cu o oferta gastronomica specifica.
Asociatia Judeteana a Vânatorilor si Pescarilor
Sportivi - Mures are sediul central în Tîrgu-Mures, B-dul 1 Decembrie 1918, nr.
23, tel/fax 0265-166004, respectiv filiale în municipiile Reghin, Ludus si
Târnaveni.
Asociatia numara 931 de membrii vânatori si
peste 10.000 de membrii pescari.
Asociatia detine 31 de fonduri de vânatoare, în
suprafata totala de 311.058 ha, repartizate în tot judetul Mures. Specia de
baza, cea mai vânata, este mistretul, fiind vânate anual cca. 500 de capete.
Alte specii des întâlnite sunt: caprioara (cca. 150 de capete/an), cerbul (cca.
40 de capete/an) si ursul (cca. 10 capete/an). Speciile de pasaj cel mai des
întâlnite în fondurile de vânatore din judetul Mures sunt fazanii (cca. 3000 de
exemplare/sezon) si iepurii (cca. 3000 de exemplare/sezon), precum si rate,
gâste, lisite etc. Se organizeaza si partide de vânatoare cu cetateni straini,
mai ales la cerb si urs, dar si la mistzret, capriori, iepuri, fazani.
Baza piscicola a asociatiei se întinde pe o
suprafata de 370 Km de ape naturale, un punct important fiind lacul Bezid, cu o
suprafata de 150 ha. De asemenea, exista si o pepiniera piscicola, în
localitatea Glodeni, cu o suprafata de 5 ha.
Traditiile
multiculturale si convietuirea mai multor confesiuni religioase compun acea
spiritualitate transilvana care individualizeaza orasul printre celelalte ale
Ardealului.Fiind situat în centrul Transilvaniei si al Romaniei, la confluenta
mai multor drumuri nationale si europene, municipiul Targu-Mures reprezinta un
nod feroviar, rutier si aerian.
Reteaua de transport asigura legaturi multiple
datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Clima este temperat-moderata, cu diferentieri
în zona de dealuri si paduri, fata de cea de munte. Vanturile predominante sunt
cele de vest si nord-vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.Reteaua
hidrografica a orasului si judetului cuprinde raurile Mures, care strabate
judetul pe o lungime de 180 km, Tarnava Mica si Tarnava Mare, Gurghiul si
Nirajul.Fauna regiunii cuprinde ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul,
iepurele, fazanul, crapul, pastravul, salaul, scobarul, stiuca, somnul,
bibanul.
Interdictiile
la pescuit sunt stabilite prin lege, în general intre lunile aprilie si iunie.
CAI DE ACCES
Rutiere:
E60 - Oradea -
Cluj-Napoca - Tîrgu Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti - Constanta.
DN15 - Tîrgu
Mures - Reghin - Toplita - Borsec - Patra Neamt - Buhusi - Bacau.
Cele mai importante curse regulate de autobuz din Tîrgu- Mures au urmatoarele destinatii: Sighisoara, Medias, Sovata, Reghin, Tîrnaveni, Ludus, Fagaras, Piatra-Neamt, Vatra Dornei, precum si unele orase din Ungaria si Germania.
Cale ferata:
Linia 405
Razboieni - Tîrgu Mures - Deda, cu legaturi directe din Razboieni (magistrala
300) la Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teiusi, Mediasi, Sighisoara, Brasov,
Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu Mare, Baia Mare, Dej,
Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov, Ploiesti,
Bucuresti.
Aeriene:
Tîrgu Mures
(Vidrasau) - Bucuresti (Baneasa):
Bucuresti
(Baneasa) - Tîrgu Mures (Vidrasau):
Tîrgu Mures
(Vidrasau) - Cluj-Napoca:
Cluj-Napoca -
Tîrgu Mures (Vidrasau)
COMUNA HODOSA
Comuna Hodoşa este aşezată în partea Central-Estică a judeţului Mureş, în partea de Nord-Est a Dealurilor Târnavelor, în partea dreaptă a apropiatului Niraj şi de asemenea în văile care despart dealurile din partea de sus a Văii Nirajului.
Comuna Hodoşa se intinde pe circa 4000 de hectare şi este înconjurat de 11 localităţi, după cum urmează:
· La Est - Grăuşor şi Dămieni,
· La Sud - Vadu
· La Sud-Vest - Căluşeri
· La Vest - Mura Mică şi Mura Mare,
· La Nord - Chiheru de Jos şi de Sus, de asemenea Nadăşa şi Teleac
· La Nord-Est - Mătrici.
Comuna Hodoşa are un singur pârău mai important, DARVAS, care izvoreşte la Sîmbriaş şi adună apa din pîrăiaşele din celelalte trei sate componente, apoi la Mitreşti se varsă în râul Niraj.
Comuna are patru localităţi componente, după cum urmează:
Hodoşa- localitate reşedinţa de comună,
Electronic mail address : primaria@hodosa.ro Office phone : +40 0265 349 112 , Fax :+40 0265 349 037
F R A N T A Hodosa - Venerque
|
U N G A R I A Hodoșa - Géderlak Szegi - Hodoșa |
O L A N D A Hodosa - Eijsden |
NOU
Proiectul HOMO EUROPAEUS - Europa pentru cetățeni
Galerie : foto1 foto 2 foto 3 foto 4
INTERCULTURALITÉ
: L´HÉRITAGE TRANSYLVAIN
TRADIŢII LOCALE
· Târg de animale pe piaţa din Hodoşa - INCHIS din cauza lipsei de autorizatie
cu dreptul acordat de a ţine acestea de
către regele Ferdinand I încă din anii 1838 şi
1841
· Sărbătoarea satelor din
comună - Bâlciuri
Sf.
Mihail
01 octombrie |
EVENIMENTE IMPORTANTE |
||
Sf.-tii Peter si Pal
29
iunie
|
|
||
Schimbarea la faţă 07 august |
|
|
|
Sf.Fecioară Maria
8 septembrie |
|
|
Home I Despre comuna ITeritoriu administrativ I Primaria comunei I Consiliul local I Localitati înfratite I Evenimente
http://www.archiweb.ro/cod.php?uniqid=1284
Copyright or other proprietary statement
goes here.
For
problems or questions regarding this web contact [Csizmas Zoltan].
Last
updated: 24/06/2022 .