ANEXA la Hotararea nr.15/2006

R E G U L A M E N T

DE ORGANIZARE ŞI  FUNCŢIONARE A

CONSILIULUI LOCAL HODOŞA

CAPITOLUL I
Constituirea consiliului local

 
Art. 1. - (1) Potrivit legii, în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor va avea loc şedinţa de constituire a consiliului local. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi, la şedinţa de constituire a consiliului, se face de către prefect, prin ordin în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare.

(2)  La şedinţa de constituire a consiliilor locale şi judeţene, prezenţa consilierilor aleşi este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care absenţa este temeinic motivată.

(3) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.

(4) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a consilierilor locali, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data şedinţei, pe baza procesului-verbal al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se pronunţă în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu recurs la instanţa competentă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

 (5) Înainte de emiterea ordinului prevăzut la alin. (3) prefectul va verifica dacă pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale ai căror consilieri declaraţi aleşi au lipsit nemotivat mai sunt supleanţi. În caz afirmativ, prin acelaşi ordin se va dispune organizarea unei noi şedinţe de constituire la care vor fi convocaţi supleanţii.
(6) Dacă pe listele de candidaţi nu mai sunt supleanţi sau aceştia refuză, la rândul lor, să se prezinte la şedinţă, prefectul va dispune organizarea de alegeri pentru completarea posturilor declarate vacante potrivit alin. (3). Alegerile se vor organiza în condiţiile Legii nr. 67/2004 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cel mult 30 de zile de la data emiterii ordinului şi la acestea vor putea participa toate partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au depus iniţial liste de candidaţi, precum şi candidaţi independenţi care nu au fost declaraţi aleşi la alegerile anterioare.

(7) Absenţa consilierilor locali de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forţă majoră care au făcut imposibilă prezenţa acestora.

Art. 2. - La şedinţa de constituire legal întrunită poate participa şi primarul care a fost declarat ales, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

Art. 3. - (1) Şedinţa de constituire este deschisă de prefect sau de reprezentantul acestuia, care îl invită pe cel mai în vârstă dintre consilieri, precum şi pe cei 2 asistenţi ai acestuia să preia conducerea lucrărilor şedinţei. Asistenţi ai preşedintelui de vârstă vor fi desemnaţi cei mai tineri consilieri.

(2) După preluarea conducerii şedinţei se ia o pauză, în timpul căreia se constituie grupurile de consilieri, potrivit prevederilor Statutului aleşilor locali, iar secretarul unităţii administrativ-teritoriale prezintă preşedintelui de vârstă şi asistenţilor acestuia dosarele consilierilor declaraţi aleşi şi pe cele ale supleanţilor lor, aşa cum acestea au fost primite de la biroul electoral de circumscripţie. Dosarele pot fi însoţite de opţiunile scrise ale consilierilor aleşi care ocupă funcţii incompatibile, potrivit legii, cu calitatea de consilier.

(3) Dacă primarul declarat ales a candidat şi pentru funcţia de consilier şi a obţinut mandatul, dosarul acestuia va fi însoţit de opţiunea scrisă pentru una dintre cele două funcţii.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică numai în cazul în care procedura de validare a mandatului primarului a fost finalizată.

Art. 4. - (1) La reluarea lucrărilor consilierii declaraţi aleşi vor alege prin vot deschis, exprimat prin ridicare de mâini, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri locali. Numărul membrilor comisiei se stabileşte prin vot deschis, la propunerea preşedintelui de vârstă. Comisia este aleasă pe întreaga durată a mandatului.

(2) Desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri constituite potrivit art. 3 alin. (2). Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză.

(3) Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire, iar rezultatul va fi consemnat în hotărârea nr. 1.

Art. 5. - Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar, cu respectarea procedurii de vot prevăzute la art. 4 alin. (3).

Art. 6. - (1) După alegerea comisiei de validare preşedintele dispune o nouă pauză, în timpul căreia va fi examinată de către comisie legalitatea alegerii fiecărui consilier, pe baza dosarelor prezentate de preşedintele de vârstă, şi vor fi elaborate propunerile de validare sau de invalidare a mandatelor. În acest scop se încheie un proces-verbal al cărui model este prezentat în anexa nr. 1.

(2) Dacă primarul, al cărui mandat a fost validat, a fost ales şi consilier şi optează pentru funcţia de primar sau dacă consilierii care deţin funcţii incompatibile optează în scris pentru renunţarea la funcţia de consilier, va fi examinat, în vederea validării, dosarul supleantului, respectiv supleanţilor de pe aceeaşi listă, în ordinea în care cei în cauză au fost înscrişi pe lista de candidaţi.

(3) Invalidarea alegerii unui consilier poate fi propusă de comisia de validare numai dacă aceasta a constatat că au fost încălcate condiţiile de eligibilitate stabilite expres prin lege sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală constatată de către biroul electoral, potrivit prevederilor Legii nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Invalidarea mandatului se va propune şi în cazurile prevăzute la alin. (2).

(4) Consilierii care lipsesc motivat de la şedinţa de constituire pot fi validaţi sau invalidaţi în lipsă.

(5) În cazul în care până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respective mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă.

(6) În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

Art. 7. - (1) Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

(2) Rezultatul validării mandatelor se consemnează în hotărârea nr. 2 care se comunică de îndată consilierilor care au absentat motivat.

Art. 8. - (1) După validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul de consilieri stabilit potrivit legii se va proceda la depunerea următorului jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac cu bună-credinţă tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

(2) Jurământul se depune după următoarea procedură: secretarul comunei, oraşului, municipiului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului va da citire jurământului, după care consilierii validaţi se vor prezenta, în ordine alfabetică, în faţa unei mese special amenajate, pe care se află un exemplar din Constituţie şi Biblia. Consilierul va pune mâna stângă atât pe Constituţie cât şi, dacă este cazul, pe Biblie, va pronunţa cuvântul "jur", după care va semna jurământul de credinţă, care va fi imprimat pe un formular special.

(3) Jurământul se semnează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la dosarul de validare, iar al doilea se înmânează consilierului.

(4) Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă.

(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. În acest caz se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele politice şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid a consilierului în cauză.

(6) După depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului local preşedintele de vârstă declară consiliul legal constituit. Declararea consiliului ca legal constituit se constată prin hotărârea nr. 3.

(7) După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al consiliului, semnată de primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean.

(8) Consilierii locali primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivităţii locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.

CAPITOLUL II
Organizarea consiliului local

SECŢIUNEA 1
Preşedintele de şedinţă

Art. 9. - (1) După declararea consiliului local ca legal constituit se procedează la alegerea preşedintelui de şedinţă. Alegerea se face prin votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie. Durata mandatului preşedintelui de şedinţă nu poate fi mai mare de 3 luni.

(2) După alegerea preşedintelui de şedinţă acesta preia conducerea lucrărilor consiliului.

(3) Rezultatul alegerii preşedintelui de şedinţă se consemnează în hotărârea nr. 4.

(4) Hotărârile nr. 1-4 se semnează de preşedintele de vârstă şi de cei 2 asistenţi ai acestuia şi se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie.

Art. 10. - (1) Preşedintele de şedinţă exercită următoarele atribuţii principale:

a) conduce şedinţele consiliului local;

b) supune votului consilierilor proiectele de hotărâri, asigură numărarea voturilor şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor contra şi a abţinerilor;

c) semnează hotărârile adoptate de consiliul local, chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora, precum şi procesul-verbal;

d) asigură menţinerea ordinii şi respectarea regulamentului de desfăşurare a şedinţelor;

e) supune votului consilierilor orice problemă care intră în competenţa de soluţionare a consiliului;

f) aplică, dacă este cazul, sancţiunile prevăzute de statutul aleşilor locali sau propune consiliului aplicarea unor asemenea sancţiuni.

(2) Preşedintele de şedinţă îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament-cadru sau însărcinări date de consiliul local.

SECŢIUNEA a 2-a
Alegerea viceprimarului

Art. 11. - (1) Consiliul local alege din rândul membrilor săi pe viceprimar, respectiv pe viceprimari. Alegerea se face prin vot secret.

(2) Propunerea de candidaţi pentru alegerea viceprimarului, se face de către oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri .

(3) După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot.

(4) Exercitarea votului se face într-o cabină special amenajată, putându-se folosi, la alegere, una dintre următoarele modalităţi:

a) fiecare consilier primeşte un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor candidaţilor. Intrând în cabină, din lista candidaţilor vor fi barate printr-o linie orizontală numele tuturor candidaţilor pe care consilierul nu doreşte să îi aleagă. Pe buletin va rămâne nebarat numele consilierului sau, după caz, al consilierilor pe care doreşte să îl/să îi aleagă votantul;

b) pe buletinul de vot se scrie cuvântul "DA" în dreptul numelui celui pe care doreşte să îl voteze;

c) alte modalităţi, la alegerea consiliului.

(5) Este declarat viceprimar candidatul care a obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie.

(6) În situaţia în care nu s-a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (5), se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceeaşi şedinţă, la care vor participa candidaţii situaţi pe primele două locuri. La al doilea tur de scrutin este declarat ales viceprimar consilierul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Art. 12. - În caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidaţii care se află în această situaţie. Va fi declarat ales candidatul care a obţinut cele mai multe voturi.

Art. 13. - Alegerea viceprimarului va fi consemnată în hotărârea nr. 5 a consiliului local. Prin aceeaşi hotărâre consiliul local ia act de încetarea mandatului de consilier al viceprimarului, în locul acestuia fiind validat primul supleant aflat pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale respective, în situaţia în care conducerea acestora confirmă în scris că persoana în cauză mai este membru al partidului respectiv.

Art. 14. - Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate.

SECŢIUNEA a 3-a
Comisiile de specialitate

Art. 15. - (1) După constituire consiliul local stabileşte şi organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate.

(2) Domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, denumirea acestora şi numărul de membri, care va fi întotdeauna impar, se stabilesc de către consiliul local, în funcţie de specificul activităţii din fiecare unitate administrativ-teritorială. Principalele domenii de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate sunt :

1. Agricultură,  Activităţi economico-financiare, Activităţi social-culturale, culte

2. Învăţământ, sănătate şi familie, Amenajarea teritoriului şi urbanism, Protecţie mediu şi turism

3. Muncă şi protecţie socială , Protecţie copii, tineret şi sport , Juridică şi de disciplină,  Validare

(4) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.

Art. 16. - (1) Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.

(2) Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau din afara acestuia, în special de la unităţile aflate în subordinea consiliului. Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi consilierii care au făcut propunerile ce stau la baza lucrărilor comisiei.

(3) Şedinţele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice.

(4)  Comisia poate invita şi alte personae care să participe la dezbateri.

(5) Comisia poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise.

Art. 17. - (1) Numărul locurilor care revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul local, în funcţie de ponderea acestora în cadrul consiliului.

(2) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenţi, de către consiliu, avându-se în vedere, de regulă,opţiunea acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) În funcţie de numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază. Indemnizaţia de şedinţă se va achita numai pentru activitatea desfăşurată în comisia de bază.

Art. 18. - Fiecare comisie de specialitate îşi alege, prin votul deschis al majorităţii consilierilor ce o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar.

Art. 19. - (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:

a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local;

b) se pronunţă asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare;

c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local.

(2) Comisiile de specialitate îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

Art. 20. - (1) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale:

a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul local şi cu celelalte comisii;

b) convoacă şedinţele comisiei;

c) conduce şedinţele comisiei;

d) propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar;

e) participă la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce;

f) susţine în şedinţele de consiliu avizele formulate de comisie;

g) anunţă rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar.

(2) Preşedintele comisiei îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau stabilite de consiliul local.

Art. 21. - (1) Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei;

b) numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri şi asupra rezultatului votării;

c) asigură redactarea avizelor şi proceselor-verbale etc.

(2) Secretarul comisiei îndeplineşte orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedinte.

Art. 22. - (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte.

(2) Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.

(3) Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie.

(4) În caz de absenţă la şedinţa comisiei de bază consilierului în cauză nu i se acordă indemnizaţie de şedinţă. Dacă absenţele continuă, fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate aplica sancţiunile prevăzute în competenţa sa de Statutul aleşilor locali sau poate propune consiliului aplicarea altor sancţiuni statutare, inclusiv înlocuirea lui din comisie.

Art. 23. - Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară, de regulă, înaintea şedinţelor consiliului, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotărâri asupra cărora i se solicită avizul.

Art. 24. - (1) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei preşedintele acesteia va desemna un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de iniţiator.

(2) Consilierul desemnat potrivit alin. (1) va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi.

(3) Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.

(4) Avizul întocmit potrivit alin. (2) şi (3) se prezintă secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestuia către consilieri, o dată cu ordinea de zi.

Art. 25. - Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind de la caz la caz şi modalitatea de exprimare a acestuia.

Art. 26. - (1) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal. După încheierea şedinţei procesul-verbal va fi semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei.

(2) Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.

Art. 27. - Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se impun modificări de fond în conţinutul proiectului, preşedintele de şedinţă poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.

Art. 28. - (1) Consiliul local poate hotărî organizarea unor comisii speciale de analiză şi verificare, la propunerea consilierilor sau a primarului.

(2) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), obiectivele şi tematica activităţii acestora, perioada în care vor lucra şi mandatul lor se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.

(3) Comisia de analiză şi verificare va prezenta consiliului local, la termenul stability de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul va cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.

Art. 29. - Operaţiunile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, numărul şi denumirea acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri independenţi, precum şi componenţa nominală a acestora se stabilesc prin hotărârea nr. 6 a consiliului local.

SECŢIUNEA a 4-a
Alte dispoziţii

Art. 30. - (1) După preluarea conducerii lucrărilor consiliului de către preşedintele de şedinţă se trece la ceremonia de depunere a jurământului de către primar, dacă procedura de validare a mandatului acestuia a fost finalizată. În acest scop judecătorul sau altă persoană desemnată de preşedintele judecătoriei prezintă în faţa consiliului hotărârea de validare.

(2) După prezentarea hotărârii de validare primarul va depune jurământul prevăzut la alin. (1) al art. 8, folosindu-se procedura stabilită în acelaşi text.

Art. 31. - (1) După depunerea jurământului primarul intră în exerciţiul de drept al mandatului.

(2) Primarul va ocupa în sala de şedinţe un loc distinct.

(3) Dacă la lucrările consiliului local participă prefectul , preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, aceştia vor ocupa un loc distinct.

Art. 32. - Primarul participă la şedinţele consiliului şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal de şedinţă.

Art. 33. - (1) Secretarul comunei participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului. Secretarului îi revin următoarele atribuţii principale privitoare la şedinţele consiliului local:

a) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor în funcţie;

b) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

c) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a consilierilor;

d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de şedinţă;

e) informează pe preşedintele de şedinţă cu privire la cvorumul necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local;

f) asigură întocmirea stenogramei sau a procesului-verbal, pune la dispoziţie consilierilor înaintea fiecărei şedinţe procesul-verbal, respectiv stenograma dactilografiată a şedinţei anterioare, asupra conţinutului cărora solicită acordul consiliului;

g) asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi ştampilarea acestora;

h) urmăreşte ca la deliberare şi adoptarea unor hotărâri ale consiliului local să nu ia parte consilierii care se încadrează în dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Îl informează pe preşedintele de şedinţă cu privire la asemenea situaţii şi face cunoscute sancţiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;

i) prezintă în faţa consiliului local punctul său de vedere cu privire la legalitatea unor proiecte de hotărâri sau a altor măsuri supuse deliberării consiliului; dacă este cazul, refuză să contrasemneze hotărârile pe care le consideră ilegale;

j) contrasemnează, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, hotărârile consiliului local pe care le consideră legale.

k) poate propune primarului înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local;

l) acordă membrilor consiliului asistenţă şi sprijin de specialitate în desfăşurarea activităţii, inclusiv la redactarea proiectelor de hotărâri sau la definitivarea celor discutate şi aprobate de consiliu. Asemenea obligaţii revin şi aparatului propriu al consiliului local.

(2) Secretarul îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau însărcinări date de consiliul local privitoare la buna organizare şi desfăşurare a şedinţelor consiliului.

CAPITOLUL III
Funcţionarea consiliului local

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 34. - (1) Participarea aleşilor locali* la activitatea autorităţilor administraţiei publice locale are caracter public şi legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivităţii în care îşi exercită mandatul.

    (2) În exercitarea mandatului, aleşii locali sunt în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia.

*Prin aleşi locali, în sensul  Legii nr.393/2004, se înţelege consilierii locali , primarii, şi viceprimarii. Este asimilat aleşilor locali şi delegatul sătesc.

Art. 35.   Consilierii locali îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleşi.

Art. 36.  (1) Calitatea de consilier local încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

    (2) Calitatea de consilier local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

    a) demisie;

    b) incompatibilitate;

    c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;

    d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;

    e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

    f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

    g) punerea sub interdicţie judecătorească;

    h) pierderea drepturilor electorale;

    i) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;

    j) deces.

   (3) Cazul prevăzut la alin. (2) lit. i) se aplică şi viceprimarului.

    (4) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier.

    (5) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) - e) şi i), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

    (6) Consilierii locali pot demisiona, anunţând în scris preşedintele de şedinţă, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant.

    (7) Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a menţiunii corespunzătoare, de către organul abilitat potrivit legii.

    (8) Prevederile alin. (2) lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspendă.

    (9) Prevederile alin. (2) lit. f) - h) devin aplicabile numai după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

   (10) În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

    (11) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei. Referatul va fi însoţit de actele justificative.

Art. 37.  Delegatul sătesc îşi exercită mandatul de la data alegerii sale, în condiţiile Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Expirarea mandatului delegatului sătesc are loc o dată cu alegerea unui alt delegat sătesc, precum şi în cazurile prevăzute la art. 36 alin. (2) lit. a), b) şi e) - j). Adunarea sătească poate hotărî oricând eliberarea din funcţie a delegatului sătesc şi alegerea unei alte persoane în această funcţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Protecţia legală a aleşilor locali

Art. 41. (1) În exercitarea mandatului, aleşii locali sunt în serviciul colectivităţii, fiind ocrotiţi de lege.

    (2) Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului alesului local este garantată.

Art. 42.      Aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art. 43.      Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a aleşilor locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.

Art. 44. (1) Pe întreaga durată a mandatului, aleşii locali se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de legea penală.

    (2) De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului său.

SECŢIUNEA a 3-a

Grupurile de consilieri

Art. 45.   (1) Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3.

    (2) Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.

    (3) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului.

Art. 46. Prevederile art.precedent alin. (1) se aplică şi consilierilor independenţi.

Art. 47. Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.

Art. 48. În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

SECŢIUNEA a 4-a

Drepturile aleşilor locali

Art. 49. Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.

Art. 50.  (1) Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene nu li se acordă indemnizaţie de şedinţă.

    (2) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz.

    (3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţă de consiliu şi 1 - 2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună.

    (4) Plata indemnizaţiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se efectuează exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale, respectiv judeţene.

    (5) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii.

    (6) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi delegatului sătesc.

    ART. 35

Art. 51. Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii.

Art. 52. Consilierii şi delegatul sătesc, care participă la şedinţele de consiliu organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru, se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.

Art. 53. Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.

Art. 54. (1) Aleşii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului local sau judeţean.

    (2) Aleşii locali au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat.

    (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) aleşii locali care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice sau administrative.

    (4) Cursurile de pregătire vor fi organizate de instituţiile abilitate de lege.

Art. 55. (1) Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

    (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleşilor locali, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local.

Art. 56. (1) Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali.

    (2) În virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivităţile locale, structurile asociative legal constituite ale aleşilor locali vor fi consultate de către autorităţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local.

Art. 57. (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleşii locali sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate. În cazul primarului, viceprimarului şi consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor judeţeni este de 45 de zile de la data încheierii misiunii.

    (2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), aleşii locali vor suporta cheltuielile deplasării.

SECŢIUNEA a 5-a

Obligaţiile aleşilor locali

 Art. 58. Aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.

Art. 59. Consilierii locali sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi regulamentul de funcţionare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.

Art. 60. Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.

Art. 61.  Aleşii locali sunt obligaţi la probitate şi discreţie profesională.

Art. 62. Aleşii locali sunt obligaţi să dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.

Art. 63. (1) Aleşii locali au obligaţia de a aduce la cunoştinţă cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.

    (2) Aleşii locali sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.

    (3) Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului comunei sau oraşului, respectiv a secretarului general al judeţului sau al municipiului Bucureşti.

Art. 64.  Aleşii locali au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.

Art. 65. (1) Consilierii locali nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevăzute în regulamentul de funcţionare.

    (2) Nu se consideră absent consilierul care nu participă la lucrări întrucât se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin regulamentul de funcţionare a consiliului.

Art. 66. Aleşii locali nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi private.

Art. 67.     (1) Aleşii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei.

    (2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese.

    (3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.

SECŢIUNEA a 6-a
Desfăşurarea şedinţelor

Art. 68. - (1) Ordinea de zi a şedinţelor consiliului local cuprinde proiecte de hotărâri, rapoarte ale comisiilor de specialitate, rapoarte sau informări ale conducătorilor unităţilor subordonate sau care se află sub autoritatea consiliului, timpul acordat declaraţiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petiţiilor şi altor probleme care se supun dezbaterii consiliului. Ordinea de zi este înscrisă în cuprinsul invitaţiei de şedinţă transmise consilierilor şi se aduce la cunoştinţă locuitorilor prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(2) Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea primarului, consilierilor, secretarului, comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetăţenilor.

(3) Proiectul ordinii de zi se supune aprobării consiliului.

(4) Proiectele de hotărâri şi celelalte probleme asupra cărora urmează să se delibereze se înscriu pe ordinea de zi numai dacă sunt însoţite de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise în acest scop şi de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu al consiliului local. Raportul compartimentului de resort se întocmeşte şi se depune la secretarul unităţii administrativ-teritoriale, înainte de întocmirea avizului de către comisia de specialitate, spre a putea fi avut în vedere de către această comisie.

(5) În cazul în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se adduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinânnd minorităţii respective.

Art. 69. - (1) Consilierii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările consiliului şi să îşi înregistreze prezenţa în evidenţa ţinută de secretar.

(2) Consilierul care nu poate lua parte la şedinţă este obligat să aducă la cunoştinţă această situaţie preşedintelui de şedinţă sau secretarului unităţii administrative-teritoriale..

Art. 70. - Dacă în unitatea administrativ-teritorială există delegaţi săteşti, aceştia vor fi invitaţi în mod obligatoriu la şedinţele consiliului în care se discută aspecte ce interesează satul respectiv. Delegatul sătesc va fi ascultat asupra problemei discutate şi va participa la vot, votul său având caracter consultativ.

Art. 71. - (1) Dezbaterea problemelor se face, de regulă,  în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată. Dezbaterea începe prin prezentarea pe scurt a proiectului de hotărâre sau a problemei înscrise pe ordinea de zi, pe care o face iniţiatorul. Apoi se dă cuvântul preşedintelui comisiei de specialitate şi, dacă este cazul, şefului compartimentului care a întocmit raportul.

(2) După efectuarea prezentărilor prevăzute la alin. (1) se trece la dezbateri.

(3) Consilierii vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Preşedintele de şedinţă are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului spre aprobare timpul ce va fi afectat fiecărui vorbitor, precum şi timpul total de dezbatere a proiectului. Consilierul este obligat ca în cuvântul său să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii. Preşedintele de şedinţă va urmări ca prezenţa la dezbateri să se facă din partea tuturor grupurilor de consilieri. În cazul unor probleme deosebite se va aloca un anumit timp fiecărui grup de consilieri, în funcţie de mărimea acestuia.

Art. 72. - (1) Preşedintele de şedinţă va permite oricând unui consilier să răspundă într-o problemă de ordin personal sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.

Art. 73. - Preşedintele de şedinţă sau reprezentantul oricărui grup de consilieri poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia consiliului local. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului. Discuţiile vor fi sistate dacă propunerea a fost acceptată de majoritatea consilierilor.

Art. 74. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se va face în următoarele condiţii:

a) anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul autorităţii publice, inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare;

b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmează să fie abordat în şedinţă publică;

c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi ordinea de zi.

(2) Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publică sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă.

(3) Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere dată de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa publică.

(4) Ordinea de precădere nu poate limita accesul massmedia la şedinţele publice.

Art. 75. - Persoana care prezidează şedinţa publică oferă invitaţilor şi persoanelor care participă din proprie iniţiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.

Art. 76. - (1) Adoptarea deciziilor administrative ţine de competenţa exclusivă a autorităţilor publice.

(2) Punctele de vedere exprimate în cadrul şedinţelor publice de persoanele menţionate la art. 8 au valoare de recomandare.

Art. 77. - Minuta şedinţei publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepţia cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afişată la sediul autorităţii publice în cauză şi publicată în site-ul propriu.

Art. 78. - (1) Autorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să elaboreze şi să arhiveze minutele şedinţelor publice. Atunci când se consideră necesar, şedinţele publice pot fi înregistrate.

(2) Înregistrările şedinţelor publice, cu excepţia celor prevăzute la art. 6, vor fi făcute publice, la cerere, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art. 79. - Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii de către consilierii prezenţi la şedinţă, precum şi dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate în sală.

Art. 80. - În cazul în care desfăşurarea lucrărilor este perturbată, preşedintele de şedinţă poate întrerupe dezbaterile. El poate aplica sancţiunile stabilite de Statutul aleşilor locali în competenţa sa ori poate propune consiliului aplicarea de sancţiuni corespunzătoare.

Art. 81. - Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului local în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat un amendament celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.

SECŢIUNEA a 5-a
Elaborarea proiectelor de hotărâri

Art. 82. - (1) Dreptul la iniţiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului local aparţine primarului şi consilierilor.

(2) Proiectele de hotărâri vor fi însoţite de o expunere de motive şi vor fi redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă. În acest scop secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi personalul de specialitate din aparatul propriu al consiliului vor acorda sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate.

Art. 83. - (1) Proiectele de hotărâri se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului.

(2) Proiectele de hotărâri se aduc la cunoştinţă consilierilor de îndată, cu indicarea comisiilor cărora le-au fost trimise spre avizare şi cu invitaţia de a formula şi depune amendamente.

(3) Operaţiunile prevăzute la alin. (2) se realizează prin grija secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

Art. 84. - (1) Proiectele de hotărâri şi celelalte materiale se transmit spre dezbatere şi avizare comisiilor de specialitate ale consiliului local, precum şi compartimentelor de resort ale aparatului propriu al consiliului, în vederea întocmirii raportului. Nominalizarea comisiilor şi compartimentelor cărora li se trimit materiale spre analiză se face de către primar împreună cu secretarul.

(2) O dată cu transmiterea proiectelor se va preciza şi data de depunere a raportului şi a avizului, avându-se grijă ca raportul să poată fi trimis şi comisiei de specialitate înainte de întocmirea de către aceasta a avizului.

(3) Iniţiatorul proiectului sau al altor propuneri le poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea lor.

Art. 85. - (1) După examinarea proiectului sau propunerii comisia de specialitate a consiliului local întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii examinate. Dacă se propune adoptarea proiectului, se pot formula amendamente.

(2) Avizul se transmite secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care va dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar şi către consilieri, cel mai târziu o dată cu invitaţia pentru şedinţă.

Art. 86. - Proiectele de hotărâri şi celelalte propuneri, însoţite de avizul comisiei de specialitate şi de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, se înscriu pe ordinea de zi şi se supun dezbaterii şi votului consiliului în prima şedinţă ordinară a acestuia.

Art. 87. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.

(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

(3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

(5) Persoana responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus este primarul comunei.

(6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).

(7) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

(8) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.

(9) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.

SECŢIUNEA a 6-a
Procedura de vot

Art. 88. - (1) Votul consilierilor este individual şi poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal.

(3) Consiliul local hotărăşte, la propunerea preşedintelui de şedinţă, ce modalitate de vot se va folosi, în afară de cazul în care prin lege sau regulament se stabileşte o anumită modalitate.

Art. 89. - (1) Votarea prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra". Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va da citire numelui şi prenumelui fiecărui consilier, în ordinea alfabetică. Consilierul nominalizat se ridică şi pronunţă cuvântul "pentru" sau "contra", în funcţie de opţiunea sa.

(2) După epuizarea listei votul se repetă prin citirea din nou a numelui consilierilor care au lipsit la primul tur.

Art. 90. - (1) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.

(2) Redactarea buletinelor de vot va fi clară şi precisă, fără echivoc şi fără putinţă de interpretări diferite. Pentru exprimarea opţiunii se vor folosi, de regulă, cuvintele "da" sau "nu".

(3) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea clară a consilierului sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin. (2).

Art. 91. - (1) Hotărârile şi alte propuneri se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, în afară de cazul în care, prin lege sau regulament, se dispune altfel.

(2) Abţinerile se contabilizează la voturile "contra".

(3) Dacă în sala de şedinţe nu este întrunit cvorumul legal, preşedintele amână votarea până la întrunirea acestuia.

Art. 92. - Consilierii au dreptul să solicite ca în procesul-verbal să se consemneze expres modul în care au votat, secretarul fiind obligat să se conformeze.

Art. 93. - Proiectele de hotărâri sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.

CAPITOLUL IV

SECŢIUNEA 1
Întrebări, interpelări, petiţii şi informarea consilierilor locali

Art.94. - (1) Consilierii pot adresa întrebări primarului, viceprimarului şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale, precum şi şefilor compartimentelor din aparatul propriu al consiliului local sau ai serviciilor şi unităţilor subordonate.

(2) Prin întrebare se solicită informaţii cu privire la un fapt necunoscut.

(3) Cei întrebaţi vor răspunde, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea şedinţă a consiliului.

Art. 95. - Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris, până la următoarea şedinţă a consiliului, sau oral, la proxima şedinţă, potrivit solicitării autorului interpelării.

Art.96. - (1) Consilierii pot solicita informaţiile necesare exercitării mandatului, iar compartimentul, serviciul sau unitatea vizată sunt obligate să i le furnizeze la termenul stabilit.

(2) Informaţiile pot fi cerute şi comunicate în scris sau oral.

Art. 97. - (1) Orice cetăţean are dreptul să se adreseze cu petiţii consiliului local. Acestea se înscriu într-un registru special, sunt analizate şi soluţionate potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Semestrial consiliul analizează modul de soluţionare a petiţiilor.

SECŢIUNEA a 2-a

Raport annual privind transparenţa decizională

Art. 98. - (1) Consiliul local este obligat să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) numărul total al recomandărilor primite;

b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative şi în conţinutul deciziilor luate;

c) numărul participanţilor la şedinţele publice;

d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;

e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;

f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora;

g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării accesului.

(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul propriu, prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă publică.

CAPITOLUL V

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii privind exercitarea mandatului de consilier

Art. 99. - După validarea alegerilor consilierului i se eliberează legitimaţia de consilier, precum şi semnul distinctiv prevăzut de Statutul aleşilor locali.

Art. 100. -  (1) Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă.

Art. 101. - Schimbările survenite în activitatea consilierului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţă consiliului local în cel mult 10 zile de la data producerii acestora.

Art. 102. - (1) Participarea consilierilor la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate este obligatorie.

(2) Consilierul nu poate lipsi de la şedinţele consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care face parte, decât în cazul în care a obţinut aprobarea consiliului, respectiv a preşedintelui comisiei, dacă are motive temeinice.

Art. 103. - Consilierul local care absentează nemotivat la două şedinţe consecutive va fi sancţionat, potrivit prevederilor Statutului aleşilor locali.

Art. 104. - Consilierul local poate demisiona anunţând în scris consiliul local. Soluţionarea cererii se va face în condiţiile şi cu procedura stabilite potrivit prevederilor Statutului aleşilor locali.

SECŢIUNEA a 2-a

Răspunderea aleşilor locali

Art. 105.     Aleşii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Art. 106.     (1) Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

    (2) În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia.

Art. 107.     (1) Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:

    a) avertismentul;

    b) chemarea la ordine;

    c) retragerea cuvântului;

    d) eliminarea din sala de şedinţă;

    e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate;

    f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1 - 2 şedinţe.

    (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) - d) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele de la alin. (1) lit. e) şi f) de către consiliu, prin hotărâre.

    (3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.

Art. 108.     La prima abatere, preşedintele de şedinţă atrage atenţia consilierului în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.

Art. 109.     (1) Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.

    (2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.

Art. 110.     (1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedinte să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.

    (2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art. 111.     În cazul în care după chemarea la ordine un consilier continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

Art. 112.    (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate.

    (2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.

Art. 113.     Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.

Art. 114.     Excluderea de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă.

Art. 115.     În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.

Art. 116.     (1) Sancţiunile prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliu cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

    (2) Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii în cauză sunt scoşi din cvorumul de lucru.

Art. 117.     Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţă. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. a) - d).

CAPITOLUL VI

Registrul de interese

Art. 118. (1) Aleşii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei.

    (2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese.

    (3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.

    (4) Modelul declaraţiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 119.Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

    a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

    b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

    c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

    d) o altă autoritate din care fac parte;

    e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

    f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

Art. 120.În declaraţia privind interesele personale, aleşii locali vor specifica:

    a) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor;

    b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective;

    c) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii;

    d) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei;

    e) asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt;

    f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune;

    g) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie;

    h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori;

    i) lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte;

    j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de aleşii locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi;

    k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în cazul primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, sau prin hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor judeţeni.

Art. 121. (1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

    (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

Art. 122.Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art. 123. (1) Declaraţia privind interesele personale se depune după cum urmează:

    a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni şi al consilierilor locali;

    b) în termen de 15 zile de la depunerea jurământului, în cazul primarilor;

    c) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi al viceprimarilor.

Art. 124. (1) Aleşii locali au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară.

    (2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va transmite secretarului general al prefecturii, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate.

Art. 125.Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 126. (1) Nerespectarea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevăzut atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei.

    (2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.

    (3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constată prin hotărâre a consiliului local, respectiv judeţean.

Art. 127. Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate sunt supuse confiscării.

Art. 128. Fapta aleşilor locali de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 129. – Încălcarea de către consilieri a obligaţiilor ce le revin în exercitarea mandatului constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor legii statutului aleşilor locali.

   ANEXA 1

    la regulamentul-cadru

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (ORAŞULUI, MUNICIPIULUI) ..................

                               PROCES-VERBAL

încheiat astăzi, ........., în prima şedinţă a comisiei de validare a Consiliului Local al Comunei (Oraşului, Municipiului) .........

    Astăzi (data de mai sus) comisia de validare aleasă de Consiliul Local al Comunei (Oraşului, Municipiului) ......... în şedinţa de constituire din data de ......... a examinat, în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, legalitatea alegerii consilierilor. Comisia constată că au fost/nu au fost respectate dispoziţiile legale şi că nu sunt/sunt cazuri de incompatibilitate, fapt pentru care a hotărât să propună validarea tuturor/unui

număr de ......... consilieri, conform tabelului anexat.

    Drept care, am încheiat prezentul proces-verbal.

Preşedinte,                          Secretar,

Membrii,

    ANEXA 2

    la regulamentul-cadru

DOMENIILE DE ACTIVITATE

în care se pot organiza comisii de specialitate

    1. Agricultură

    2. Activităţi economico-financiare

    3. Activităţi social-culturale, culte

    4. Învăţământ, sănătate şi familie

    5. Amenajarea teritoriului şi urbanism

    6. Muncă şi protecţie socială

    7. Protecţie copii

    8. Protecţie mediu şi turism

    9. Juridică şi de disciplină

   10. Validare

    NOTĂ:

    În funcţie de specificul activităţii şi de numărul consilierilor, consiliul poate hotărî să se organizeze comisii de specialitate şi în alte domenii de activitate sau o comisie să aibă în obiectul de activitate două sau mai multe domenii.

Home I Despre comuna ITeritoriu administrativ I Primaria comunei I Consiliul local I Localitati înfratite I Evenimente

 Copyright or other proprietary statement goes here.
For problems or questions regarding this web contact [Csizmas Zoltan].
Last updated: 22/11/2007.