Bine aţi venit !  ---Isten Hozta !  --- Bienvenue !   --- Welcome ! 

Comuna Hodosa este asezatã în partea central-esticã a judetului Mures, la distante egale de Municipiul Tg. Mures, Reghin si orasul-statiune Sovata. Coordonatele geografice ale comunei Hodosa sunt 46^{0 37' 58''} latitudine Nordicã si 24^{0 49' 50''} longitudine Esticã (coordonate valabile pentru centrul de comunã - localitatea Hodosa). Din punct de vedere morfologic comuna se aflã asezatã în cadrul Dealurilor Târnavei Mici, pe flancul nordic-estic al acestora în subunitatea Dealurilor Muresului. Din punct de vedere hidrografic comuna este asezatã în zona medianã si superioarã a bazinului hidrografic al vãii Hodosa (Nagy Patak), afluent de dreapta de ordinul hidrografic VII al vãii Nirajului, la confluenta acesteiea cu vãile Isla si Ihod (Topatak). Din punct de vedere administrativ comuna Hodosa se învecineazã în N-V cu comuna Gornesti, în N cu comuna Beica de Jos, în N-E cu comuna Chiheru de Jos, în E cu comuna Eremitu, în S cu comuna Vãrgata, iar în V cu comuna Ernei.
Teritoriul comunei este strãbãtut de DJ 135A, care asigurã legãtura nord-sud si DJ 153A, care asigurã legãtura est-vest.

Valea Nirajului este una dintre regiunile cele mai dens populate din Transilvania. Ambele maluri ale Nirajului sunt ocupate de localităţi. Pe lungimea de circa 80 km a văii şi a ramificaţiilor la aceasta, sunt aşezate 68 de sate; majoritatea locuitorilor satelor sunt secui, după religie în mare parte sunt reformaţi, catolici şi unitarieni. Ocupaţia locuitorilor se rezumă mai mult la cultivarea terenului, cresterea animalelor iar în partea nordică a văii, la exploatarea pădurilor şi prelucrarea lemnelor.

Dealungul râului sunt mici terenuri agricole, în jurul satelor livezi, pe dealuri vie, iar vârful munţilor sunt ocupate de păduri. Unde Nirajul Mic se întâlneşte cu Nirajul Mare, acolo se găseşte localitatea Miercurea Nirajului. Aici, în anul 1605, secui au ales ca domnitor a lor pe Bocskay Istvan.

Fragment tradus din cartea lui Dr. Hankó Vilmos intitulat : Székelyföld könyve

sus

JUDETUL MURES

Judetul Mures, cu o suprafata de 6.696 km patrati, este situat în zona central-nordica a României, reprezentând aproximativ 3% din întreaga suprafata a tarii.
La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensamântului, populatia stabila a judetului Mures a fost de 579.862 locuitori (53,2% români, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani si alte etnii), ocupând locul 14 în ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%. Fata de recensamântul din 1992, numarul locuitorilor a scazut cu 30.191, respectiv cu 4,9%. În ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, în 2002, ca si la recensamântul anterior efectuat în 1992, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin - 283.762 (48,9%), sex feminin - 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla în mediul urban, iar 51,2 % în mediul rural.
Principalele municipii si orase ale judetului sunt: municipiul Tîrgu-Mures (resedinta de judet) cu 149.577 locuitori, municipiul Reghin - 36.023 locuitori, municipiul Sighisoara - 32.287 locuitori, municipiul Târnaveni - 26.537 locuitori, orasul Iernut - 9.440 locuitori, orasul Ludus - 17.407 locuitori, orasul Sovata - 11.568 locuitori

Conform rezultatelor ultimului recensamânt, desfasurat în anul 2002, municipiul Tîrgu-Mures are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii dupa cum urmeaza: români - 75.317 (50,35%), maghiari - 69.825 (46,68%), tigani - 3.759 (2,51%), germani - 275 (0,18%), alta etnie - 367 (0,17%).
Structura populatiei dupa religie este urmatoarea: ortodocsi - 69.726 (46,62%), reformati - 44.849 (29,98%), romano-catolici - 20.156 (13,48%), greco-catolici - 4.051 (2,71%), unitarieni - 3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a saptea, baptista, penticostala, crestina dupa Evanghelie) - 6.904 (4,6%).

Judetul Mures este renumit prin oferta generoasa în ce priveste practicarea unor activitati recreative. Vânatul a dobândit aici un renume european, impunându-se prin diversitate si calitatea trofeelor. Oferta piscicola nu este mai prejos, reteaua hidrografica a judetului fiind bogata si existând o traditie în ce priveste cresterea pestelui, corelata cu o oferta gastronomica specifica.
Asociatia Judeteana a Vânatorilor si Pescarilor Sportivi - Mures are sediul central în Tîrgu-Mures, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 23, tel/fax 0265-166004, respectiv filiale în municipiile Reghin, Ludus si Târnaveni.
Asociatia numara 931 de membrii vânatori si peste 10.000 de membrii pescari.
Asociatia detine 31 de fonduri de vânatoare, în suprafata totala de 311.058 ha, repartizate în tot judetul Mures. Specia de baza, cea mai vânata, este mistretul, fiind vânate anual cca. 500 de capete. Alte specii des întâlnite sunt: caprioara (cca. 150 de capete/an), cerbul (cca. 40 de capete/an) si ursul (cca. 10 capete/an). Speciile de pasaj cel mai des întâlnite în fondurile de vânatore din judetul Mures sunt fazanii (cca. 3000 de exemplare/sezon) si iepurii (cca. 3000 de exemplare/sezon), precum si rate, gâste, lisite etc. Se organizeaza si partide de vânatoare cu cetateni straini, mai ales la cerb si urs, dar si la mistzret, capriori, iepuri, fazani.
Baza piscicola a asociatiei se întinde pe o suprafata de 370 Km de ape naturale, un punct important fiind lacul Bezid, cu o suprafata de 150 ha. De asemenea, exista si o pepiniera piscicola, în localitatea Glodeni, cu o suprafata de 5 ha.

Traditiile multiculturale si convietuirea mai multor confesiuni religioase compun acea spiritualitate transilvana care individualizeaza orasul printre celelalte ale Ardealului.Fiind situat în centrul Transilvaniei si al Romaniei, la confluenta mai multor drumuri nationale si europene, municipiul Targu-Mures reprezinta un nod feroviar, rutier si aerian.
Reteaua de transport asigura legaturi multiple datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est.

Sus

Clima este temperat-moderata, cu diferentieri în zona de dealuri si paduri, fata de cea de munte. Vanturile predominante sunt cele de vest si nord-vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.Reteaua hidrografica a orasului si judetului cuprinde raurile Mures, care strabate judetul pe o lungime de 180 km, Tarnava Mica si Tarnava Mare, Gurghiul si Nirajul.Fauna regiunii cuprinde ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele, fazanul, crapul, pastravul, salaul, scobarul, stiuca, somnul, bibanul.
Interdictiile la pescuit sunt stabilite prin lege, în general intre lunile aprilie si iunie.

Rutiere:
E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Tîrgu Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti - Constanta.
DN15 - Tîrgu Mures - Reghin - Toplita - Borsec - Patra Neamt - Buhusi - Bacau.

Cele mai importante curse regulate de autobuz din Tîrgu- Mures au urmatoarele destinatii: Sighisoara, Medias, Sovata, Reghin, Tîrnaveni, Ludus, Fagaras, Piatra-Neamt, Vatra Dornei, precum si unele orase din Ungaria si Germania.

Cale ferata:
Linia 405 Razboieni - Tîrgu Mures - Deda, cu legaturi directe din Razboieni (magistrala 300) la Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teiusi, Mediasi, Sighisoara, Brasov, Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu Mare, Baia Mare, Dej, Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov, Ploiesti, Bucuresti.

Aeriene:
Tîrgu Mures (Vidrasau) - Bucuresti (Baneasa):
Bucuresti (Baneasa) - Tîrgu Mures (Vidrasau):
Tîrgu Mures (Vidrasau) - Cluj-Napoca:
Cluj-Napoca - Tîrgu Mures (Vidrasau)

· La Est - Grăuşor şi Dămieni,

· La Sud - Vadu

· La Sud-Vest - Căluşeri

· La Vest - Mura Mică şi Mura Mare,

· La Nord - Chiheru de Jos şi de Sus, de asemenea Nadăşa şi Teleac

· La Nord-Est - Mătrici.

Hodoşa- localitate reşedinţa de comună,

Ihod , Isla şi Sîmbriaş.

Numele şi prenumele	Formaţiunea politica din care face parte	Data naşterii	Locul naşterii	Domiciliul	Studii	Specializare
NĂDĂŞAN  VASILE		02 dec.1951	Teleac	Sîmbriaş 139	Bacalaureat	mercelog
TOTH  DOMINIC		24 mar. 1957	Isla	Isla 110	Sc.profesion.	mec.agricol
DEMETER  MIHALY		01 aug. 1961	Isla	Isla 171	Sc.profesion.	mecanic auto
BARABASI  OTTO		03 iul. 1970	Hodoşa	Hodoşa 135	Sc.profesion.	mec.agricol
KERESZTES  GEZA		12 iul.  1974	Tg.Mureş	Sîmbriaş 346	Bacalaureat	bobinator
BAKO  ANTAL-SZABOLCS		04 iul. 1978	Tg.Mureş	Sîmbriaş 371	Bacalaureat	Instrumentist
BERECZKI  BELA		18 sept. 1957	Sîmbriaş	Sîmbriaş 299	Sc.profesion.	Lăcătuş
TÖRÖK  SANDOR		08 iun.1970	M.Nirajului	Hodoşa 15	Sc.profesion.	Cond.auto
BAKO  LEHEL		16 apr.1980	Sg.de Pădure	Sîmbriaş 116	Bacalaureat	Comerciant

Home I Despre comuna ITeritoriu administrativ I Primaria comunei I Consiliul local I Localitati înfratite I Evenimente

                                                                                http://www.archiweb.ro/cod.php?uniqid=1284

Copyright or other proprietary statement goes here.
For problems or questions regarding this web contact [Csizmas Zoltan].
Last updated: 25/05/2011.